Prețul petrolului a scăzut luni dimineața cu aproximativ 5%, după anunțul unui acord de principiu între Iran și Statele Unite, potrivit Reuters și Kyodo, informează telegraph.md, cu referire la Agerpres.ro
La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotația barilului de petrol „light sweet crude” a scăzut cu 5,5%, ajungând la 80,16 dolari, dar rămâne peste nivelul de 67 de dolari înregistrat înainte de izbucnirea războiului. La bursa ICE Futures, cotația barilului de petrol Brent din Marea Nordului a scăzut cu 4,7%, până la 83,24 dolari, mult sub nivelul maxim de 126,41 dolari atins în luna mai.
„Vedem o scădere a cotației țițeiul Brent din Marea Nordului – referința globală – la 80 de dolari până la finalul anului, presupunând că nu se va închide din nou Strâmtoarea Ormuz. Previziunile noastre presupun implicit că exporturile de petrol și produse rafinate se pot relua rapid prin Strâmtoarea Ormuz, dar această perspectivă prezintă incertitudini considerabile, legate de pagubele suferite de infrastructura petrolieră”, a declarat Vivek Dhar, analist la CBA, potrivit Agerpres.
Scăderea prețurilor petrolului este extrem de favorabilă pentru Japonia, un importator net de energie, iar indicele principal Nikkei-225 al Bursei de la Tokyo a crescut luni dimineața cu peste 5%. Bursa din Coreea de Sud a urcat cu 5,6%, iar cea din China cu 1,4%. Indicele MSCI din zona Asia-Pacific, exceptând Japonia, a înregistrat un avans de 1,5%.
Iranul și Statele Unite au anunțat duminică un acord de principiu pentru a pune capăt unui conflict de aproape patru luni, deschizând calea către discuții mai tehnice pe marginea unor probleme sensibile. Protocolul va fi semnat vineri la Geneva, iar analiștii estimează că atunci ar putea fi redeschisă complet Strâmtoarea Ormuz.
Conform Teheranului, negocierile vor începe într-un termen de 60 de zile pentru a ajunge la un acord definitiv, cu patru subiecte de discuție: ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului, problema nucleară, „reconstrucția” țării și „implementarea unui mecanism de monitorizare” a angajamentelor asumate.
Dacă tendința de scădere a prețurilor petrolului se menține, riscul inflației ar putea fi redus, diminuând astfel necesitatea majorării dobânzilor. Joi, Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile pentru prima dată în 2024. În această săptămână sunt programate reuniuni de politică monetară ale băncilor centrale din Marea Britanie, Japonia, Australia, Elveția, Suedia, Norvegia și Rusia.
Ședința Băncii Centrale a Rusiei va fi urmărită cu atenție, în contextul în care guvernatoarea Elvira Nabiullina nu a mai fost văzută în public de câteva săptămâni, ceea ce a alimentat speculațiile privind viitorul său. Analiștii subliniază că Nabiullina a menținut economia Rusiei pe linia de plutire în timpul războiului cu Ucraina, iar absența sa va testa încrederea pieței în sistem.