Datoria mondială a atins un nivel record de 312 000 de miliarde de dolari la finele celui de-al doilea trimestru, impulsionată de împrumuturile contractate de SUA şi China, arată un raport al Institutului Internaţional pentru Finanţe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, informează Reuters.
Potrivit celor mai recente estimări publicate miercuri de IIF, datoria mondială a crescut cu 2 100 de miliarde de dolari în prima jumătate a acestui an, până la 312 000 miliarde de dolari. Este vorba de cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, după ce precedentele date au fost revizuite în jos de IIF.
Institutului Internaţional pentru Finanţe a tras un semnal de alarmă cu privire la tendinţa de creştere continuă a împrumuturilor guvernamentale, în ultimul său raport Global Debt Monitor. IIF a prognozat că împrumuturile guvernamentale globale vor creşte de la nivelul actual de 92 000 de miliarde de dolari, până la 145 000 de miliarde de dolari în 2030, urmând a trece de 440 000 de miliarde de dolari în 2050.
„În condiţiile în care noul ciclu de relaxare demarat de Fed este aşteptat să accelereze ritmul de acumulare a datoriei mondiale, un motiv special de îngrijorare este aparenta lipsă de voinţă politică pentru a răspunde la creşterea nivelului datoriei suverane atât în rândul economiilor mature cât şi în cazul economiilor emergente”, se arată în raportul IIF.
Potrivit datelor IIF, creşterea datoriei mondiale cu 2 100 miliarde de dolari în primul semestru al acestui an vine după o majorare de 8 400 miliarde de dolari în prima jumătate a anului trecut.
Pe lângă China şi SUA, primele două economii ale lumii, India, Rusia şi Suedia şi-au majorat şi ele datoriile. În schimb, alte ţări europene şi Japonia au înregistrat o scădere semnificativă a datoriilor.
Raportul datorie/PIB, un indicator al capacităţii de rambursare a datoriei comparativ cu ceea ce produce o ţară, s-a stabilizat la nivel mondial la 328%, în condiţiile în care cifrele privind producţia au fost parţial încurajate de inflaţia peste ţintă din marile economii.
În cazul pieţelor dezvoltate, raportul datorie/PIB a atins cel mai scăzut nivel de după 2018, ca urmare a declinului împrumuturilor în rândul gospodăriilor şi sectorului corporaţiilor non-financiare.
În contrast, raportul datorie/PIB în rândul pieţelor emergente a atins un nou vârf de 245%, cu 25 de puncte procentuale peste nivelul la care era înainte de carantinele care au avut legătură cu pandemia de COVID.