Proiectul noii Legi privind mass-media, promovat de autorități ca parte a procesului de armonizare cu legislația europeană, transpune doar parțial Regulamentul european privind libertatea mass-mediei (EMFA), iar mai multe prevederi trebuie revizuite pentru a corespunde dreptului Uniunii Europene. Aceasta este concluzia Declarației de compatibilitate întocmite de Centrul de Armonizare a Legislației din cadrul Cancelariei de Stat.
Potrivit documentului, proiectul transpune doar articolele 1–4, 6, 22 și 24 din Regulamentul (UE) 2024/1083 și urmărește instituirea unui cadru legal unitar pentru toate serviciile mass-media, consolidarea libertății de exprimare și a independenței editoriale, creșterea transparenței proprietății și finanțării instituțiilor media, protejarea pluralismului și introducerea unor reguli privind concentrarea pieței și măsurarea audienței. Totodată, legea ar urma să abroge actuala Lege a presei din 1994.
În același timp, Centrul de Armonizare constată că proiectul necesită modificări pentru a deveni compatibil cu legislația europeană.
Printre principalele obiecții formulate se numără faptul că autorii au reformulat și extins unele definiții europene, precum „decizie editorială”, „responsabilitate editorială”, „software de supraveghere intruziv” și „educația în domeniul mass-mediei”, prin adăugarea unor elemente care nu există în Regulamentul UE. Potrivit expertizei, această abordare poate genera inconsistențe terminologice și imprecizie normativă, iar Comisia de la Veneția a semnalat anterior existența unor „definiții vagi” în proiect. Din acest motiv, se recomandă preluarea fidelă a formulărilor din regulamentul european.
De asemenea, Centrul recomandă eliminarea definiției separate a noțiunii de „publicație de presă” din articolul privind definițiile, întrucât reglementarea detaliată dintr-un alt articol al proiectului este suficientă și mai conformă cu spiritul Regulamentului european. Menținerea ambelor variante ar putea crea incertitudine în aplicarea legii.
Expertiza mai arată că proiectul nu transpune distinct două interdicții prevăzute de articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul european privind protecția surselor jurnalistice. Cele două interdicții au obiecte juridice diferite, însă în proiect au fost contopite într-o singură normă, ceea ce, potrivit Centrului de Armonizare, afectează claritatea transpunerii și poate crea lacune în protecția jurnaliștilor. Se recomandă reformularea articolului pentru a reproduce separat fiecare interdicție din regulament.
Obiecții sunt formulate și în privința criteriilor de evaluare a concentrării pieței mass-media. Centrul cere introducerea unor termeni utilizați în regulamentul european, includerea expresă a mediului online și alinierea terminologiei privind părțile implicate în concentrarea pieței, pentru a asigura conformitatea deplină cu actul european.
Totodată, proiectul trebuie completat cu o prevedere care să stabilească expres că normele de transpunere vor fi abrogate odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, urmând să rămână în vigoare doar dispozițiile necesare punerii în aplicare a regulamentului, precum cele privind autoritățile competente și procedurile interne.
Centrul de Armonizare solicită și modificarea clauzei de armonizare, precum și a tabelului de concordanță. În special, calificativul „compatibil” atribuit unor articole trebuie înlocuit cu „parțial compatibil”, deoarece anumite prevederi nu pot fi transpuse înainte ca Republica Moldova să devină stat membru al Uniunii Europene și vor deveni direct aplicabile doar după aderare. De asemenea, tabelul trebuie completat cu explicații privind motivele acestei transpuneri parțiale.
În concluzie, Centrul de Armonizare a Legislației solicită revizuirea proiectului, a clauzei de armonizare și a tabelului de concordanță în conformitate cu toate obiecțiile formulate. Instituția precizează însă că analiza sa nu vizează oportunitatea politică a soluțiilor propuse, ci exclusiv conformitatea acestora cu dreptul Uniunii Europene și cu obligațiile asumate de Republica Moldova în procesul de aderare.