Președintele Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, a acuzat autoritățile că ar urmări diminuarea treptată a autonomiei Găgăuziei prin reforma administrativ-teritorială și procesul de amalgamare a localităților, susținând că scopul final ar fi lichidarea statutului special al autonomiei și unirea Republicii Moldova cu România.
În cadrul unui discurs rostit la Comrat, unde a avut loc Forumul național dedicat protejării articolului 111 din Constituția Republicii Moldova și a Legii privind statutul juridic special al Autonomiei Găgăuzia, fostul procuror anticorupție a declarat că dezbaterile privind amalgamarea localităților ascund o altă miză.
„Astăzi toți vorbesc despre legea amalgamării. Această reformă are un alt scop, despre care nimeni nu vă va spune. În realitate, una dintre principalele ținte ale schimbărilor este autonomia Găgăuziei”, a declarat Victoria Furtună.
Potrivit liderului formațiunii, promovarea amalgamării și a reformei administrativ-teritoriale ar avea rolul de a demonstra că actualul sistem de administrare este depășit, pentru ca ulterior să fie pus sub semnul întrebării și statutul juridic special al Găgăuziei.
„Consider că legea este împinsă intenționat spre o stare în care există formal, dar în practică încetează să funcționeze”, a afirmat Victoria Furtună.
Fostul procuror a criticat și condamnarea bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul.
„Tocmai de aceea se exercită presiuni asupra bașcanului, femeia pe care ați ales-o. Ce au făcut? Pur și simplu au trimis-o la închisoare. Dar pentru ce? Ca fost procuror mă întreb: pentru ce? Am văzut hotărârea instanței, dar nu am înțeles cu exactitate de ce este vinovată”, a spus Victoria Furtună.
Liderul Partidului „Moldova Mare” a susținut că actuala guvernare urmărește și dispariția statului moldovenesc prin unirea cu România.
„Trebuie să fim opoziția celor care vor să distrugă Republica Moldova prin alipirea la România”, a declarat Victoria Furtună.
Declarațiile Victoriei Furtună vin pe fondul unor dezbateri tot mai frecvente privind viitorul relațiilor dintre Republica Moldova și România. În ianuarie 2026, președinta Maia Sandu a declarat că ar vota pentru reunificarea Republicii Moldova cu România dacă ar fi organizat un referendum pe această temă, precizând însă că în prezent nu există o majoritate a cetățenilor care să susțină această opțiune.
Totodată, în spațiul public au existat și declarații favorabile reunificării din partea altor reprezentanți ai actualei puteri.
În paralel, Guvernul promovează procesul de amalgamare voluntară a localităților și reforma administrativ-teritorială. Documentele prezentate până în prezent de autorități nu conțin prevederi privind desființarea autonomiei Găgăuziei sau modificarea statutului juridic special al acesteia. Potrivit Guvernului, scopul reformei este consolidarea capacității administrative a primăriilor, îmbunătățirea serviciilor publice și eficientizarea administrației locale.
În schimb, conceptul de reformă prevede menținerea actualului raion Taraclia, cu populație majoritar bulgară, prin transformarea acestuia într-un municipiu de nivelul II. Autoritățile locale din Taraclia au anunțat că raionul nu va fi desființat, ci își va păstra actualul teritoriu și va primi un nou statut administrativ.
Totodată, procesul de amalgamare a localităților este prezentat de autorități drept unul voluntar, bazat pe deciziile administrațiilor locale și pe consultarea locuitorilor, deși opoziția și unii reprezentanți ai administrației publice locale au exprimat rezerve față de reformă.
Astfel, afirmațiile privind existența unui plan de anulare a autonomiei Găgăuziei reprezintă poziții politice și nu se regăsesc în documentele oficiale ale reformei prezentate până acum.