Marți, 25 februarie, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a marcat 30 de ani de la înființare. Cu acest prilej, la Chișinău, a fost lansată cea de-a doua ediție a Codexului Constituțional, o colecție de constituții ale statelor europene, în care, de această dată, a fost inclusă și Constituția Republicii Moldova. Printre autori este și vicepreședintele Senatului României, fost ministru al Justiției la București, Robert-Marius Cazanciuc, jurist, om politic și diplomat român.
Noul volum a fost editat la Chișinău, la Editura Cartier, și a fost elaborat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, în parteneriat cu Centrul de Drept Constituțional și Instituții Politice al Universității din București, cu sprijinul ministerelor Justiției din România și Republica Moldova. De asemenea, a doua ediție a Codexului Constituțional îi mai are în calitate de coautori pe Domnica Manole, președintele Curții Constituționale a Republicii Moldova, prof. univ. dr. Elena Simina Tănăsescu, judecător al Curții Constituționale a României, și pe conf. univ. dr. Silviu Gabriel Barbu.
În cadrul aceluiași eveniment, a fost prezentată la Chișinău și o altă lucrare semnată de Robert-Marius Cazanciuc – „Constituția pentru copii și tineri… de toate vârstele”. Lucrarea explică, într-un limbaj simplu și accesibil, noțiunile constituționale de bază și rolul Constituției în viața de zi cu zi.
După evenimentul dedicat celei de 30-a aniversări a Curții Constituționale, înaltul oaspete de la București, Robert-Marius Cazanciuc, a trecut pragul Redacției ZIUA și ne-a dezvăluit, în exclusivitate, mai multe detalii despre motivația și parcursul elaborării acestor lucrări, dar și despre importanța dreptului constituțional, în general, raportat la provocările noului mileniu și la evoluțiile tehnologice, implicit cele legate de noua realitate creată de Inteligența Artificială.
Vă invităm să urmăriți această scurtă și captivantă lecție de drept constituțional și să aflați secretele ascunse între filele celei de a doua ediții a Codexului, în care se regăsește și Constituția Republicii Moldova.
Cum a apărut ideea editării unui Codex Constituțional și de ce a fost nevoie de o a doua ediție
– După aderarea României la Uniunea Europeană, la București a apărut o idee de a traduce în limba română toate constituțiile țărilor Uniunii Europene, pentru a ajuta decidentul politic (membrii Parlamentului, magistrați, guvernanți) interesați de eventuala revizuire a Constituției. Nu s-a întâmplat până în momentul de față (revizuirea Constituției – n.n.), dar sunt motive de revizuire a Constituției. Și am zis că ar fi util ca decidenții politici să aibă la mână un material actualizat despre ce fac alte state, cum se organizează, cum funcționează, cum apără statele membre ale UE drepturile fundamentale ale cetățenilor și cum le protejează în mod real.
La scurt de la apariția acestui Codex, în 2015 (prima ediție – n.n.), am văzut un proces destul de interesant, de revizuire a unor constituții ale unor state membre ale Uniunii Europene. Tradiție constituțională înseamnă stabilitate constituțională. Cu cât este mai puțin modificată Constituția, cu atât se spune că ea răspunde nevoilor prezente și de perspectivă ale societății. Numai că dinamica asta socială, din ultimii ani de zile, a pus o presiune mare tehnologia și de aici nevoia de a face modificarea constituțiilor. Și când a început așa o sarabandă, acum câțiva ani de zile, de revizuire, prin Europa, de punere în balanță a unor drepturi fundamentale, am decis să face o nouă ediție.
Cred că vreo 4-5 ani de zile, mă tot chinuiam să găsesc un partener la Chișinău, a doua ediție, să o facem neapărat la Chișinău, pentru că avem aici și Constutuția Republicii Moldova. Și cum în tot răul este și un bine, ne-am dus cu momentul nu la cinci-șase ani, ci la zece ani de zile, taman când se aniversau 30 de ani de la înființarea Curții Constituționale din Republica Moldova. Așa că astăzi (marți, 25 februarie – n.n.), în prezența președintelui Maia Sandu și a președintelui Curții Constituționale, ministrului Justiției și foarte mulți juriști, am lansat acest Codex Constituțional, care conține toate constituțiile Uniunii Europene și Marea Britanie. De ce Marea Britanie, pentru că prima constituție a lumii, Magna Charta Libertatum, a plecat din Marea Britanie. E un reper Constituția Marii Britanii, nu putea să lipsească din acest document. Sper să fie utilă pentru politicieni, pentru școlile de drept, pentru cele de administrație, pentru școlile de politică, pentru oricine este interesat să vadă cum reușesc să se organizeze așa de bine unele state europene, încât oamenii lor să trăiască frumos, să-și dorească să stea acolo.
Inteligența artificială, noua mare provocare, inclusiv pentru constituționaliști
– Noi ne-am pus problema revizuirii Constituției, pentru a răspunde noului statut de membru al Uniunii Europene și sunt câteva lucruri care ar trebui armonizate. Constituția vorbește încă de preaderarea României la UE, iar noi suntem deja cu „buletin” de Uniunea Europeană și avem texte care vorbesc încă de preaderare. Dar nu ăsta este un necaz neapărat. Sunt provocări, cum este de pildă inteligența artificială, și ne-am pus problema: noi cum apărăm drepturile fundamentale în fața inteligenței artificiale? Ar trebui să avem o dispoziție în Constituție referitor la inteligența artificială?
Discuțiile sunt de câțiva ani de zile. Erau, mai degrabă, la nivel teoretic, astăzi însă, vedem că ea vine efectiv peste noi. Ai mașini care se conduc în mod autonom, se întâmplă un accident mortal de circulație, cine răspunde? Mașina nu are șofer. Cel care a pus mașina în circulație? Producătorul softului? Sunt lucruri care nu sunt reglementate cum trebuie și s-ar putea să țină în loc tehnologia. Vedeți că mașinile care se conduc singure n-au avut mare succes, pentru că nici juridic nu a fost clarificată situația. Există chestiuni de etică, de filozofie, care trebuie dezbătute.
Legea fundamentală nu trebuie să fie deasupra oamenilor, ci în mijlocul lor
– Noi am încercat să revizuim Constituția de cel puțin două ori, după aderarea la Uniunea Europeană, numai că erau puse mai degrabă în prim-plan bătăliile politice. Revizuirea nu a venit, să zicem, dintr-o nevoie reală pe care a simțit-o populația, ci în contextul bătăliilor politice. Și atunci n-a avut succes. Mergi la referendum și lumea nu votează, dacă nu simte că-i aduce un beneficiu real pentru viața lui. Se spune că revizuirea se face când vine un moment constituțional, când se coace momentul, or, nu cred că s-a copt încă.
Ceea ce mi s-a părut interesant, dintr-un studiu sociologic, este că, în România, cel puțin, de vreo patru ani de zile, în jur de 80-90 la sută dintre români văd Constituția ca pe un liant. Și atunci am pornit de la o idee: hai să punem în spațiul public o serie de materiale, o serie de dezbateri care să contribuie la consolidarea acestui liant – Constituția.
Când a apărut și în România Curtea Constituțională, era cumva ceva deasupra lumii, o instanță din cer, nu cobora. Ei, în ultimii ani de zile, oamenii au apelat, din ce în ce mai mult la Curtea Constituțională, pentru a-și apăra drepturile fundamentale. Și, prin intermediul Curții Constituționale, cumva, legea fundamentală a venit și în viața de zi cu zi a oamenilor și au fost foarte multe decizii ale Curții Constituționale, în România, care au constatat că anumite legi nu sunt la punct cu legea fundamentală, că se încalcă drepturi fundamentale.
Au fost foarte multe sesizări, care s-au întâmplat în ultimii ani de zile. S-a creat o cultură, dacă vreți, constituțională. Eu nu știu când se va întâmpla, după cum spuneam, o revizuire în România, dar mă bucură că oamenii nu mai văd Constituția ca ceva deasupra lor lor, ci ca pe ceva care face parte din viața lor.
Constituția, inclusiv pe înțelesul copiilor
– Încercăm să facem educație juridică. Le-am prezentat și colegilor de la Chișinău, după 8 ani de zile, am reușit să fac un prim volum al Constituției pentru copii. Constituția României are 156 de articole, am luat 100 de articole, le-am împărțit în două, deoarece 56 sunt mai mult tehnice, nu neapărat de interes public. În două volume – primul despre drepturi fundamentale și al doilea despre organizarea și funcționarea statului.
Am găsit trei modalităț de a traduce textul Constituției, pe înțelesul copiilor. Am căutat citate celebre, care să ajute copilul de 14 ani, destinatarul acestei cărți, să pătrundă cumva spiritul textului și să-i ofere ocazia profesorului să vorbească despre acești influenceri. Haideți să vedem cine sunt influencerii: Konrad Adenauer, Julien Freund, Nicolae Titulescu, Eisenhower, Reagan…
De exemplu, le vorbeam copiilor despre diplomație, despre tratate, folosindu-l pe Ștefan cel Mare, cel mai mare diplomat român a fost Ștefan cel Mare. A reușit să țină o țară 47 de ani, prin războaie duse efectiv, dar și prin diplomație.
Deci, poți să vorbești despre lucruri care sună foarte sec la prima vedere – Constituția. Ce să-i spui copilului despre Constituție? Eu le spun în felul următor: limba română, că au 14 ani și fac buletinul la 14 ani, și România are buletinul ei – Art. 12, simbolurile naționale – Drapelul României este Tricolorul, Ziua Națională este 1 decembrie, Imnul Național este „Deșteaptă-te, române”, Stema și Sigiliul. Ăsta este buletinul României. Deci, te poți juca foarte frumos cu un text care este foarte sec.
Referendumul constituțional din R. Moldova și „ireversibilitatea parcursului european”
– Legea fundamentală a rolul să-i dea încredere cetățeanului că anumite lucruri nu se pot schimba peste peste noapte. Sunt trei categorii de legi: legi constituționale, legi organice și legi ordinare. Cel mai greu de modificat sunt legile constituționale.
De exemplu, în România, nu poți să faci modificarea Constituției fără referendum. Eu, politicianul, pot să decid la un moment dat, cu două treimi în Parlament, că e nevoie de o revizuire, pot să trec o lege de revizuire, dar ea trebuie validată de popor. Să fie categoric în interesul poporului. Doar poporul poate să spună dacă drumul este sau nu ireversibil. Noi decidem că este asta sau nu calea noastră. Poate peste 10 ani de zile, tot poporul să fie cel care decide că altul este drumul sau trebuie ajustate anumite lucruri în acest drum. Dacă drumul acesta îți aduce bunăstare, dacă îți aduce bucuria de a trăi, asta îl face ireversibil până la urmă.
Proiectul acesta trebuie să fie un proiect comun ca să fie ireversibil. Oamenii o să-l vadă proiect comun când vor simți și beneficiile lui. Deci, trebuie lucrat în mod concret, să nu rămână doar așa, o aspirație, nu trebuie să rămână doar o iluzie. Uniunea Europeană nu este o iluzie, este o speranță care se va transforma, într-un calendar predictibil, într-o viață mai bună pentru fiecare dintre noi. Noi, asumându-ne acest drum pentru o viață mai bună, îl facem ireversibil.
Câteva detalii despre autor
Robert-Marius Cazanciuc (53 de ani) este originar din Ploiești, România, și este jurist, om politic și diplomat român, cu o lungă carieră juridică, politică și administrativă. Este magistrat de profesie și are o experiență consistentă în implementarea de reforme pentru modernizarea activității structurilor de stat.
Începând cu anul 2009, a fost secretar general al Ministerului Afacerilor Externe, iar în această calitate a demarat și a coordonat mai multe proiecte care au urmărit modernizarea MAE, atât în relația cu partenerii săi instituționali, cât și în relația cu cetățenii.
Între 15 aprilie 2013 și 17 noiembrie 2015, a fost ministru al Justiției, iar în 2016, a devenit senator din partea Partidului Social Democrat și a deținut o perioadă funcția de președinte al Senatului României.
Și-a reconfirmat mandatul de senator și la următoarele două scrutine parlamentare, din 2020 și 2024, și deține, până în prezent, funcția de vicepreședinte al Senatului României.
Sursa: ziua.md