Carnegie Endowment for International Peace, un think tank internațional cu sediul la Washington, a publicat o analiză semnată de Balázs Jarábik, analist politic, fost diplomat slovac și consultant specializat în Europa de Est, în care susține că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) trebuie să treacă de la gestionarea succesivă a crizelor la consolidarea instituțiilor statului și la o guvernare mai eficientă.
Autorul arată că PAS a fost ales în 2021 pe baza promisiunilor privind restabilirea statului de drept, combaterea corupției și îmbunătățirea nivelului de trai. Invazia Rusiei în Ucraina din 2022 a schimbat însă agenda politică, permițând guvernării să prezinte competiția politică drept o alegere între viitorul european și influența Rusiei. În prezent, agenda internă revine în prim-plan, pe fondul scandalurilor de corupție, al căderii Guvernului, al reformelor gestionate defectuos, al dosarului transnistrean și al relației tensionate cu Găgăuzia.
Potrivit analizei, deși niciuna dintre aceste provocări nu amenință individual menținerea PAS la guvernare, presiunea lor cumulată începe să afecteze reputația președintei Maia Sandu de lider competent, principial și orientat spre reforme.
Jarábik susține că demisia premierului Alexandru Munteanu, după doar opt luni de mandat, a transformat o problemă de guvernare într-o criză politică. În opinia sa, scandalul MoldATSA și ulterior cazul „Verișoara” au scos la iveală deficiențe în procesul de numire în funcții, iar investigațiile jurnalistice au evidențiat un model de numiri pe criterii politice, remunerații ridicate, calificări discutabile și control insuficient în instituțiile și întreprinderile de stat. Totodată, autorul remarcă faptul că aceste cazuri au fost dezvăluite de presa de investigație și au dus la o serie de demisii, ceea ce arată că lupta împotriva corupției a înregistrat progrese față de perioada anterioară guvernării PAS, chiar dacă fenomenul nu a dispărut.
Analiza afirmă că Guvernul Munteanu nu a reușit să funcționeze ca un centru politic autonom, iar o mare parte din structura administrativă a rămas cea moștenită de la fostul premier Dorin Recean. În același timp, autorul apreciază că puterea de decizie a rămas concentrată într-un cerc restrâns din jurul președintei Maia Sandu, iar pe măsură ce problemele de guvernare s-au acumulat, responsabilitatea politică s-a reflectat tot mai mult asupra șefei statului.
Un alt exemplu invocat este retragerea reformei fiscal-bugetare. Potrivit analizei, pachetul de măsuri a ajuns în spațiul public fără consultări suficiente între ministere, iar ulterior mai mulți membri ai Guvernului s-au delimitat public de unele prevederi. Autorul consideră că episodul a evidențiat slăbiciunile mecanismului de coordonare guvernamentală și tendința autorităților de a explica măsurile nepopulare prin obligațiile asumate față de Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană.
Jarábik examinează și dosarele privind malul stâng al Nistrului și Găgăuzia. În cazul regiunii transnistrene, acesta apreciază că autoritățile de la Chișinău avansează reintegrarea economică a regiunii fără a aborda problema statutului politic și a prezenței trupelor ruse. În Găgăuzia, în schimb, guvernarea ar recurge tot mai mult la instrumente juridice și decizii ale instanțelor, în locul dialogului politic, ceea ce riscă să accentueze nemulțumirile din autonomie.
Analiza mai arată că integrarea europeană rămâne principalul proiect politic al PAS, iar partidul dispune în continuare de majoritate parlamentară, în timp ce opoziția este fragmentată. Cu toate acestea, autorul susține că următoarea etapă va necesita instituții mai puternice, politici publice mai incluzive, o coordonare mai bună la nivelul Guvernului și asumarea din timp a deciziilor politice dificile, înainte ca acestea să se transforme în noi crize.
În concluzie, Balázs Jarábik afirmă că, pe măsură ce Republica Moldova avansează în procesul de aderare la Uniunea Europeană, accentul se mută treptat de pe geopolitică pe capacitatea administrativă, responsabilitate și implementarea reformelor. În opinia sa, dacă procesul de extindere a UE încetinește, va exista tentația promovării unei noi narațiuni strategice, precum reunificarea cu România, însă niciun proiect geopolitic nu poate înlocui obiectivul pentru care PAS a ajuns la guvernare în 2021: construirea unui stat capabil, responsabil și eficient.