Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, critică propunerile incluse în proiectul politicii fiscale și bugetare pentru anul 2027, document pregătit de guvernarea PAS, care prevăd modificarea modului de calcul al indemnizației de maternitate pentru femeile care nu au acumulat stagiul necesar de cotizare. Fostul procuror anticorupție susține că măsura ar reduce semnificativ sprijinul acordat viitoarelor mame și ar putea avea consecințe grave asupra situației demografice a Republicii Moldova.
Potrivit acesteia, în condițiile în care țara se confruntă deja cu un declin al natalității, cu un spor natural negativ și cu un exod continuu al populației tinere, diminuarea indemnizațiilor pentru maternitate riscă să descurajeze și mai mult întemeierea familiilor și nașterea copiilor. Victoria Furtună afirmă că economiile realizate la buget prin reducerea acestor plăți ar putea genera, pe termen lung, costuri sociale și economice mult mai mari, prin accentuarea depopulării, reducerea forței de muncă și creșterea presiunii asupra sistemelor de pensii și asistență socială.
În opinia sa, statul ar trebui să identifice soluții pentru susținerea familiilor tinere și stimularea natalității, nu pentru diminuarea ajutoarelor acordate unor categorii deja vulnerabile. În acest context, lidera Partidului „Moldova Mare” avertizează că efectele unei asemenea politici nu se vor reflecta doar în cifrele bugetare, ci și în evoluția demografică a țării în următorii ani.
”Guvernul propune, în proiectul politicii fiscale și bugetare pentru anul 2027, modificarea modului de calcul al indemnizației de maternitate.
În prezent, pentru femeile care nu au acumulat suficient stagiu de cotizare, indemnizația se calculează pornind de la salariul mediu pe economie, ceea ce înseamnă aproximativ 6.090 de lei. Din 2027 se propune calcularea acesteia în baza salariului minim, adică 2.205 lei.
Aceasta înseamnă o reducere de aproape 3.900 de lei pe lună pentru viitoarele mame.
În anul 2025, în Republica Moldova s-au născut 22,1 mii de copii, cu 6,6% mai puțini decât în anul precedent. În aceeași perioadă au decedat 32,1 mii de persoane. Sporul natural negativ a fost de aproximativ 10 mii de persoane. Rata fertilității este de 1,68 copii per femeie, sub nivelul de 2,1 necesar pentru înlocuirea generațiilor.
La aceasta se adaugă creșterea costului vieții, prețurile tot mai mari la medicamente, locuințe, chirii, credite, servicii comunale și instabilitatea veniturilor.
În asemenea condiții, reducerea sprijinului pentru maternitate poate alimenta o spirală demografică negativă: mai puțin sprijin pentru familii; mai puține nașteri; mai multă migrație a tinerilor; creșterea ponderii populației vârstnice; mortalitate mai ridicată; mai puțini angajați activi; venituri fiscale mai mici; sisteme medicale și sociale mai slabe; și mai multă migrație.
Peste un an, numărul nașterilor ar putea scădea până la 17 mii de copii. Mortalitatea, pe fondul îmbătrânirii populației, al sărăciei și al scumpirii medicamentelor, ar putea crește până la 36 de mii de persoane.
Astfel, sporul natural negativ nu ar mai fi de 10 mii, ci de aproximativ 19 mii de persoane.
Exodul populației ar putea ajunge la 150–200 de mii de persoane anual. Cei care vor pleca vor fi în primul rând familiile tinere, femeile însărcinate și persoanele aflate la vârsta reproductivă.
În următorii cinci ani, nu vom mai vorbi doar despre un declin demografic, ci despre erodarea bazei umane a statului: închiderea școlilor, deficit de medici și lucrători, presiune tot mai mare asupra sistemului de pensii, depopularea localităților, reducerea bazei fiscale și noi creșteri ale poverii fiscale.
Acestea sunt consecințele unei politici prin care statul începe să economisească pe seama celor care se află deja într-o categorie vulnerabilă.
Într-o țară în care mortalitatea depășește deja semnificativ natalitatea, reducerea sprijinului pentru maternitate riscă să împingă și mai multe familii tinere să părăsească țara.
Iar efectele nu vor fi măsurate în milioane economisite, ci în oameni pierduți”, este declarația publicată de Victoria Furtună, președintele Partidului ”Moldova Mare”, fost procuror anticorupție.



